„Nu stii cum sa stai. Vii, imi incurci viata si pleci. A ta nu este dragoste, este turism emotional”. Acest citat al scriitorului mexican Edel Suarez arata ce inseamna astazi relatiile de cuplu pentru multi oameni: evitarea angajamentului pe termen lung, abandonarea sinelui si lasarea sa fie coplesita de iubirea atemporala.
Prin urmare, este de preferat sa culegeti experiente in compania mai multor parteneri sentimentali decat sa ramaneti ancorati doar unuia.
Psihologul cognitiv Rafael Santandreu sustine in cartea sa Ochelarii fericirii aceasta teza ca iubirea este o chestiune trecatoare, efemera; o emotie perisabila care nu trebuie sa dureze mai mult de cinci ani . O idee care prinde putere astazi datorita ritmului frenetic la care sunt supusi oamenii in viata de zi cu zi si a multiplelor oportunitati de crestere personala care nu pot fi intotdeauna armonizate cu obiectivele vitale ale celuilalt membru al relatiei.
„In viitor, niciun cuplu nu se va preface ca va fi cu celalalt pentru tot restul vietii. De fapt, este foarte absurd; cuplurile ar trebui sa se schimbe la fiecare cinci ani. Inteleg ca, astazi, acest discurs suna a ceva nefericit, dar fiinta umana nu este programata sa aiba o convietuire bazata pe monogamie sau un partener pe viata”, a argumentat el in declaratii pentru ziarul spaniol La Vanguardia.
De fapt, pentru terapeutul din Barcelona, principala problema a cuplurilor este iubirea insasi (este neuro-ul, asa cum defineste insusi autorul acest sentiment). Acest lucru se datoreaza faptului ca avem o credinta irationala ca dragostea sentimentala este piatra de temelie a fericirii noastre individuale. „Hollywood ne-a vandut-o, impreuna cu confortul. Nu a fost niciodata asa si nu va fi niciodata. Cum credem ca este ceva atat de important, traim iubirea sentimentala ca pe ceva nefiresc si o intelegem intr-un mod aberant, de aceea functioneaza atat de prost”, comenteaza el.
Modelul sentimental fara precedent propus de catalan isi centreaza argumentele pe limitarea sexuala, in special pe cea traita de femei, despre care spune ca traieste inca foarte reprimate in acest sens. El afirma ca actualul prototip al unei relatii de dragoste bazata pe monogamie (afectiv si sexual) incurajeaza aparitia geloziei si a dependentelor care ar putea fi evitate daca intelegem lumea cuplurilor ca pe ceva tranzitoriu si schimbator: „vizualizeaza o abundenta brutala unde inaintea ta . am vazut un pustiu”, spune el. Ceva de genul „Te iubesc foarte mult, dar nu am nevoie de tine”, asa cum rezuma el.
Nu uita sa citesti ce sunt relatiile „adultescente” si cum sa stii daca esti intr-una?. In cartea sa, Santandreu afirma ca singuratatea este prima cauza a perpetuarii acestui model sentimental. Si asa cum afirma el insusi, „sa te temi de singuratate este ca si cum sa-ti fie frica de pisici negre. Ceea ce a mai ramas pe lumea asta sunt oameni, ne este imposibil sa fim singuri”. „Nu stii cum sa stai. Vii, imi incurci viata si pleci. A ta nu este dragoste, este turism emotional”. Acest citat al scriitorului mexican Edel Suarez arata ce inseamna astazi relatiile de cuplu pentru multi oameni: evitarea angajamentului pe termen lung, abandonarea sinelui si lasarea sa fie inundata de o iubire atemporala.. Prin urmare, este de preferat sa culegeti experiente in compania mai multor parteneri sentimentali decat sa ramaneti ancorati doar unuia.
Psihologul cognitiv Rafael Santandreu sustine in cartea sa Ochelarii fericirii aceasta teza ca iubirea este o chestiune trecatoare, efemera; o emotie perisabila care nu trebuie sa dureze mai mult de cinci ani . O idee care prinde putere astazi datorita ritmului frenetic la care sunt supusi oamenii in viata de zi cu zi si a multiplelor oportunitati de crestere personala care nu pot fi intotdeauna armonizate cu obiectivele vitale ale celuilalt membru al relatiei.
Sunteti clar de ce alegem pe cine alegem in relatiile noastre?
„In viitor, niciun cuplu nu se va preface ca va fi cu celalalt pentru tot restul vietii. De fapt, este foarte absurd; cuplurile ar trebui sa se schimbe la fiecare cinci ani. Inteleg ca, astazi, acest discurs suna a ceva nefericit, dar fiinta umana nu este programata sa aiba o convietuire bazata pe monogamie sau un partener pe viata”, a argumentat el in declaratii pentru ziarul spaniol La Vanguardia.
De fapt, pentru terapeutul din Barcelona, principala problema a cuplurilor este iubirea insasi (este neuro-ul, asa cum defineste insusi autorul acest sentiment). Acest lucru se datoreaza faptului ca avem o credinta irationala ca dragostea sentimentala este piatra de temelie a fericirii noastre individuale. „Hollywood ne-a vandut-o, impreuna cu confortul. Nu a fost niciodata asa si nu va fi niciodata. Cum credem ca este ceva atat de important, traim iubirea sentimentala ca pe ceva nefiresc si o intelegem intr-un mod aberant, de aceea functioneaza atat de prost”, comenteaza el.
Modelul sentimental fara precedent propus de catalan isi centreaza argumentele pe limitarea sexuala, in special pe cea traita de femei, despre care spune ca traieste inca foarte reprimate in acest sens. El afirma ca actualul prototip al unei relatii de dragoste bazata pe monogamie (afectiv si sexual) incurajeaza aparitia geloziei si a dependentelor care ar putea fi evitate daca intelegem lumea cuplurilor ca pe ceva tranzitoriu si schimbator: „vizualizeaza o abundenta brutala unde inaintea ta . am vazut un pustiu”, spune el. Ceva de genul „Te iubesc foarte mult, dar nu am nevoie de tine” , asa cum rezuma el.In cartea sa, Santandreu afirma ca singuratatea este prima cauza a perpetuarii acestui model sentimental. Si asa cum afirma el insusi, „sa te temi de singuratate este ca si cum sa-ti fie frica de pisici negre. Ceea ce a mai ramas pe lumea asta sunt oameni, ne este imposibil sa fim singuri”.
